capital natural
Clima
Zona se caracterizeazã în ansamblul ei printr-o climã de tip continental.Iernile sunt lungi, bogate în zãpezi;verile sunt scurte, rãcoroase si umede.
Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna.Vremea cea mai instabilã, variabilã într-un timp relativ scurt se înregistreazã în timpul primãverii.Luna cea mai friguroasã este ianuarie, iar cele mai calde, iulie si august.
Frecventa zilelor de iarnã cu temperaturi sub 0 grade C variazã de la l20 la l50, chiar l80 pe înãltimi.In total, numãrul anual al zilelor fãrã înghet nu depãseste l20 în depresiuni si se apropie de 80 pe masivul Rarãu.
Temperaturile medii anuale înregistrate, variazã de la 2 grade C la statia meteo Rarãu, la circa 5 grade C la Vatra Dornei si 7 grade C la Cîmpulung Moldovenesc, fiind printre cele mai coborâte din Moldova.
Vegetația
În totalitatea lor, elementele climatice se adaugã peisajelor oferite de relief, florã, faunã si retea hidrograficã.
Vegetatia completeazã pitorescul reliefului .Este alcãtuitã din pãduri si pajisti ce reprezintã o mare bogãtie a regiuni . In general, covorul vegetal este, ca si clima si solurile , etajat pe verticalã, componentele sale desfãsurându-se în raport cu altitudinea.
Prima mare asociatie vegetalã o constituie pãdurea care urcã în general pânã la l600 - l700 m înãltime, reprezentând 80% din suprafata teritoriului . Predominã molidul ( Picea abies, Picea excelsa ) cãruia i se alãturã bradul ( Abies alba ), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Pinus cembra ), precum si o specie rarã, ocrotitã de lege, zîmbrul sau tisa (Taxus baccata ).
În raport cu expozitia si solurile, alãturi de conifere gãsim fagul ( Fagus silvatica ), mesteacãnul ( Betula verucosa ), paltinul (Acer pseudoplatanus ) si alte foioase .La marginea pãdurilor se întâlnesc murul ( Rubus caesus ), zmeurul (Rubus idaeus ) si fragul (Fragaria vesca ).
Pajistile sunt alcãtuite din ierburi apartinând familiei Graminee ca : firisorul ( Poa alpina ), coada vulpii (Alopecurus pratensis ), golomãtul (Dactylis glomerata ), iarba vântului ( Agrostis rupestrus ), pãrusca ( Festuca supina ), pãiusul ( Festuca ovina ), cãrora li se adaugã leguminoase precum trifoiul rosu ( Trifolium pratense ), trifoiul alb( Trifolium montanum ) si trifoiasul alb (Trifolium repens ).
Prin ierburi se gãsesc si foarte multe flori cum ar fi :arnica (Arnica montana ), brândusa de primãvarã si de toamnã ( Crocus sp.), bulbucii de munte( Trollius europaeus ), ghintura (Gentiana lutea).
In locurile umede întâlnim specii de rogoz si ferigã (Dryopteris filix-mas ), iar peretii abrupti ai stâncilor reprezintã locul preferat al florii de colt( Leontopodium alpinium), specie foarte rarã.
Fauna
Fauna este asemãnãtoare celei întâlnitã frecvent în toti Carpatii României. Fondul cinegetic constã în splendide exemplare de urs brun (Ursus arctos), cerbi si ciute, cãpriori si cãprioare(Capreolus capreolus), mistretul(Sus scrofa) si râsul(Lynx linx ).Spre poalele muntilor trãiesc vulpile, jderii, veveritele, lupii si iepurii.Şi lumea pãsãrilor este foarte variatã.Cocosul de munte (Tetrao urogalus), cocosul de mesteacãn (Lyrurus tetrix) si corbul (Corbus corax).
Apele pâraielor mici si putin adânci dar bine oxigenate, reprezintã biotipuri favorabile pentru pãstrãv(Salmo trutta fario).Lostrita (Hucho hucho) se gãseste si-n apele din zonã, este o specie ocrotitã de lege, unele exemplare ajungând de l m lungime si aproximativ 4 kg greutate .
Tipuri de sol
La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea si evolutia solurilor, a stat actiunea continuã si diferentiatã a factorilor externi si interni asupra materialului litologic de suprafatã.Aceste procese sunt numeroase si variate.Unele au dus la dezagregarea si mãruntirea rocii, altele, la formarea argilei si redistribuirea acesteia pe profilul solului, altele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului- humusul.
Solurile se înscriu în teritoriu respectându-se formele de relief. Astfel, în sesul Bistritei s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evolutie si hidromorfism si soluri gleice, pe verticalã apar soluri brune cu mezobazice , ca apoi sã urmeze solurile brune acide.Pe versanti s-au separat soluri erodate sau regosoluri.
Precipitatiile abundente si temperaturile scãzute au dus la formarea argiluvisolurilor pe areale mici, la poalele muntilor.Pe înãltimi apar cambisoluri pânã la soluri cu caracter litic .
Starea de fertilitate variazã de la o categorie de sol la alta si chiar în cadrul aceleeasi categorii de sol. Solurile aluviale, rendzinele si solurile eu-mezobazice sunt de o fertilitate superioarã fatã de cea a solurilor brune-acide sau a regosolurilor si litosolurilor sau a solurilor hidromorfe .
Subsolul comunei Crucea adãposteste de veacuri substante utile ca: uraniu, cuprifere si polimetalice .
Cercetãri geologice si încercãri de exploatãri miniere din partea de sud a Bucovinei si Moldova de Nord au început la mijlocul secolului al-XIX-lea.S-au gãsit la Lesu Ursului minereuri complexe (piritã si calcopiritã ) care au în compozitia lor elemente cum ar fi: plumb, zinc, cupru, aramã, aur, argint si sulf .
La Pârâul Crucii si Pârâul Lesului s-a descoperit minereu de uraniu, si aramã neagrã pe Pârâul Aramei. De asemeni, pe piciorul muntelui Toance din satul Chiril s-a descoperit plumb si piatrã cu argint, douã straturi de metale de mare valoare .
Meritã mentionat si izvorul de ape minerale cu sulf de la Galeria l7 ( cãtun Şarpele) .
Conditii ecologice
Tãranii de munte sunt singurii care pun în valoare deplinã marile resurse ale muntelui, fiind si rezerve de permanentã regenerare biologicã.
Este necesarã o filozofie specificã protectiei mediului montan care sã includã tot ce înseamnã cadru natural, viata muntelui: apa , pãdurile, flora si fauna, peisajele, animalele domestice si oamenii cu traditiile lor economice si culturale.
Sunt periculoase tãierile masive de pãduri pentru comertul cu lemn, scãderea cantitãtii de îngrãsãminte naturale ca urmare a diminuãrii efectivelor de animale si, implicit, sãlbãticirea florei naturale create cu greu, de secole.
