obiective turistice

Agroturismul reprezintã un factor de civilizatie, generator de venituri complementare pentru agricultori, de servicii, micã industrie si comert, o sansã, mai ales pentru tinerii agricultori .

Comuna Crucea, în ceea ce priveste satisfacerea pretentiilor referitoare la peisagisticã, florã, faunã, sporturi de iarnã, dispune de conditii acceptabile, în aceeasi mãsurã putând oferi produse naturale, proaspete(lapte, unt, brânzã, fructe de pãdure si ciuperci comestibile), confort, dar din pãcate, lipseste interesul pentru dezvoltarea agroturismului .

Peisajelor oferite de relief, vegetatie si retea hidrograficã, li se adaugã elementele climatice, ceea ce face ca aceastã comunã sã fie o zonã turisticã ce poate fi strãbãtutã în toate anotimpurile. Iarna, la înãltimi de peste l400 m, stratul de zãpadã atinge 90 cm, chiar mai mult, conditii minunate pentru practicarea sporturilor de iarnã ( schi, sanie).

Muntele Rarãu dominã ca o diademã de stânci si plaiuri superbe, învãluite în mantia pãdurilor de conifere, fiind unul dintre cel mai atrãgãtor, pitoresc si vizitat munte din partea locului,pe bunã dreptate numit < Elvetia României >. Toate culmile sunt sectionate de vãi adânci cu cascade sau chei înguste de mare frumusete .

Geo Bogza spunea: < În alte locuri pot fi munti cu mult mai înalti sau fluvii mai puternice, ca marea sau oceanul; aici, Rarãul reprezintã dimensiunea fundamentalã a lumii, latura cosmicã a vietii si istoriei.Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pãsãri si de sãlbãticiuni, se înaltã de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop pe oglinda cãruia alunecã timpul si infinitul (...) >.

Abundenta calcarului a determinat aparitia unei grote numitã < Pestera cu Lilieci >, situatã la aproximativ l km spre nord de Pietrele Doamnei, alcãtuitã din sase încãperi, trecerea dintre ele fãcându-se foarte dificil si care adãpostesc mii de exemplare de lilieci, predominanti fiind Myotis osygnatus si Myotis myotis .

Un interes deosebit prezintã Rezervatia botanicã Todirescu, în suprafatã de 44 ha, un splendid covor natural, viu si divers colorat cu elemente floristice ca: trifoliene, iarba câmpului, arnica, volovaticul, cupele si margaretele.La toate acestea se adaugã specii rare, ocrotite de lege ca: floarea de colt, brândusa galbenã, papucul doamnei, bulbucii, ghintura galbenã, garofita de munte si crinul de pãdure .